Vitamina D

Despre vitamina D și imunitatea copiilor cu Conf. Univ. Dr. Iacob Daniela

Vitamina D

Cuprins

  1. Informatii generale despre vitamina D
    1. Rolul vitaminei D in organism
    2. Cum este produsa vitamina D de organism in mod natural
    3. Aportul de vitamina D din alimente
    4. Lipsa Vitaminei D – Simptome
    5. Riscurile si complicatiile cauzate de o deficienta de vitamina D
    6. Diagnosticarea deficitului de vitamina D
    7. Cauzele deficitului de vitamina D
  2. Beneficiile vitaminei D pentru organism
  3. Administrarea vitaminei D
    1. Administrarea suplimentelor cu vitamina D
    2. Interactiunea vitaminei D cu alte vitamine si medicamente
    3. Riscurile unui supradozaj de vitamina D

1. Informatii generale despre vitamina D

Denumită și vitamina antirahitică, este o vitamină liposolubilă. În grupul acesteia sunt incluși următorii compuși:

  • Ergocalciferol (vitamina D2)
  • Colecalciferol (vitamina D3)
  • Calcifedol
  • Calcitriol
  • Alfacalcidol

a. Rolul vitaminei D in organism

  • Vitamina D intervine ├«n homeostazia calciului ╚Öi al fosfa╚Ťilor
  • La nivel intestinal stimuleaz─â absorb╚Ťia calciului ╚Öi a fosfatului
  • La nivel renal cre╚Öte reabsorb╚Ťia de calciu ╚Öi fosfat
  • La nivel osos particip─â la mineralizarea normal─â a oaselor
  • La nivelul glandelor paratiroide inhib─â sinteza de parat-hormon
  • Inhib─â proliferarea celular─â excesiv─â ╚Öi stimuleaz─â diferen╚Ťierea celular─â
  • Moduleaz─â func╚Ťionarea sistemului imunitar
  • Intervine ├«n reglarea secre╚Ťiei de insulin─â
  • Reduce sinteza de renin─â ╚Öi disponibilul de angiotensin─â 2, iar la nivel neuronal regleaz─â activitatea factorului de cre╚Ötere nervoas─â, prezint─â efecte antidepresive, asigur─â protec╚Ťia neuronilor de ac╚Ťiune a unor substan╚Ťe toxice
  • Cre╚Öte activitatea limfocitar─â
  • Intervine la nivelul aparatului reproduc─âtor, ├«n mobilitatea spermatozoizilor
  • Femeile care au avut o concentra╚Ťie mare ├«n ser ╚Öi ├«n lichidul folicular de vitamin─â D au avut ╚Öanse mai mari de a r─âm├óne ├«ns─ârcinate la fertilizare in-vitro fa╚Ť─â de persoanele ce au avut concentra╚Ťii sc─âzute

b. Cum este produsă vitamina D în organism în mod natural

Vitamina D3 are origine endogen─â ╚Öi exogen─â. Sursa natural─â la om este reprezentat─â de producerea ├«n piele, sub influen╚Ťa radia╚Ťiilor U.V., c├ónd 7-dehidrocolesterolul formeaz─â o previtamin─â D3, care apoi se izomerizeaz─â la vitamina D3. At├ót vitamina D2, c├ót ╚Öi D3 se formeaz─â din provitaminele ergosterol ╚Öi 7-dehidrocolesterol.

c. Aportul de vitamin─â D din alimente

Surse alimentare de vitamina D:

  • Organe: ficat (vit─â)
  • Pe╚Öte: somon, ulei din ficat de cod, ton, morun, pe╚Öte spad─â, ton, sardine
  • Lactate: unt, lapte, br├ónz─â, iaurt, sm├ónt├ón─â
  • Ou─â (g─âlbenu╚Ö)
  • Ciuperci

d. Lipsa vitaminei D ÔÇô simptome

Deficitul de 25-hidroxi-vitamina D va duce la cre╚Öterea secre╚Ťiei de hormon paratiroidian, ceea ce va duce la cre╚Öterea nivelului de calciu seric ╚Öi a cre╚Öterii elimin─ârii de fosfat.

Rahitismul este o afec╚Ťiune osoas─â care apare prin deficit de mineralizare osoas─â. Este o boal─â specific─â copiilor ╚Öi se manifest─â prin ├«nt├órzierea ├«nchiderii fontanelei, deformarea cutiei craniene, curbarea oaselor lungi, dificult─â╚Ťi posturale, modific─âri de mers, deform─âri ale cutiei toracice, ├«nt├órzierea apari╚Ťiei din╚Ťilor la copii.

Osteomalacia, osteoporoza apare la subiec╚Ťii adul╚Ťi ╚Öi const─â ├«n deform─âri ale coloanei ╚Öi oaselor pelvine, cre╚Öterea inciden╚Ťei fracturilor, dureri osoase ╚Öi musculare, sub╚Ťierea oaselor.

Alte manifestări ale deficitului constau în:

  • Depresie ╚Öi episoade anxioase, schizofrenie, tulbur─âri cognitive
  • Cre╚Öterea riscului de HTA
  • Boli autoimune
  • Sl─âbiciune ╚Öi dureri musculare
  • Tulbur─âri de somn, apnee de somn, sindrom restless legs
  • Tetanie
  • Spasme glotice
  • Tulbur─âri respiratorii

e. Riscurile ╚Öi complica╚Ťiile cauzate de o deficien╚Ť─â de vitamin─â D

Pacien╚Ťii cu niveluri sc─âzute de vitamina D sunt predispu╚Öi la dezvoltarea urm─âtoarelor complica╚Ťii:

  • Rahitism la copii
  • Osteomalacie la adul╚Ťi
  • Dezvoltarea bolilor cu component─â autoimun─â
  • Transformarea tumoral─â a celulelor
  • Dezvoltarea episoadelor depresive ╚Öi anxioase
  • Alterarea structurii ╚Öi func╚Ťiei ╚Ťesutului muscular, cartilajului ╚Öi tendoanelor
  • Perturbarea denti╚Ťiei
  • Oprirea respira╚Ťiei
  • Cre╚Öterea riscului de instalare a unor boli precum artrita reumatoid─â, scleroza multipl─â, hipertensiune arterial─â

f. Diagnosticarea deficitului de vitamin─â D

Referitor la concentra╚Ťiile plasmatice ale vitaminei D, exist─â controverse asupra nivelurilor deficiente ╚Öi suficiente. Cele mai multe studii sugereaz─â un domeniu optim ├«ntre 30-50 ng/mL sau 75-125 nmoli/mL. Acest domeniu coincide cu prevederile existente ├«n ghidurile europene.

Concentra╚Ťia de 1,25-(OH)2-vitamin─â D reflect─â activitatea 1-alfa-hidroxilazei renale. 25-(OH)-vitamin─â D reflect─â mai corect rezervele organismului ╚Öi de aceea, ├«n practic─â, este preferat ca test ini╚Ťial pentru evaluarea nivelului de vitamin─â D din organism. De obicei, concomitent este util a se determina ╚Öi nivelul de parathormon.

Vitamina D se poate determina ├«n serul sanguin ob╚Ťinut din s├óngele venos prin metoda imunochimic─â cu detec╚Ťie prin chemiluminiscen╚Ť─â (se determin─â 1,25-(OH)2-vitamin─â D).

Se recomand─â determinarea vitaminei D ├«n s├ónge ├«n urm─âtoarele situa╚Ťii:

  • diagnosticul diferen╚Ťial al hipercalcemiei
  • La pacien╚Ťii cu afec╚Ťiuni renale, pentru verificarea nivelului de vitamin─â D din organism
  • rahitismul ereditar de tip I ╚Öi de tip II
  • insuficien╚Ť─â renal─â cronic─â

g. Cauzele deficitului de vitamin─â D

Deficitul de vitamin─â D poate s─â apar─â ├«n urm─âtoarele situa╚Ťii:

  • Sindrom de malabsorb╚Ťie
  • Afec╚Ťiuni hepatice ╚Öi biliare care pot afecta absorb╚Ťia vitaminei
  • Insuficien─â expunere la soare
  • Insuficien╚Ť─â renal─â cronic─â
  • Persoane are folosesc doze mari de glucocorticoizi
  • Sarcin─â ╚Öi al─âptare
  • Administrare de medicamente care antagonizeaz─â vitamina D
  • R─âspuns adecvat al receptorilor tisulari

2. Beneficiile vitaminei D pentru organism

Datorit─â ac╚Ťiunilor sale, vitamina D are efect benefic pentru organismul uman astfel:

  • Efect protector ├«mpotriva infec╚Ťiilor respiratorii
  • Scade num─ârul de exacerb─âri declan╚Öate de infec╚Ťii respiratorii acute la copiii astmatici trata╚Ťi cu corticosteroizi inhalatori
  • Administrat─â pe timpul sarcinii, scade riscul de dezvoltare a rinitelor alergice, de apari╚Ťie a astmului ╚Öi a wheezingului recurent la copii de v├órst─â pre╚Öcolar─â
  • Scade riscul de cancer de s├ón ╚Öi colorectal
  • Previne apari╚Ťia sclerozei multiple
  • Previne riscul de apari╚Ťie a demen╚Ťelor din cadrul bolilor neurodegenerative
  • Men╚Ťinerea unui nivel fiziologic de vitamin─â D ├«n organism ├«mpiedic─â apari╚Ťia episoadelor depresive ╚Öi reprezint─â un adjuvant ├«n tratamentul depresiei, asociat cu medicamentele antidepresive: ├«ntr-un studiu clinic s-a demonstrat c─â asocierea vitaminei D cu fluoxetin─â a dat rezultate semnificativ superioare comparativ cu fluoxetina singur─â ├«n tratamentul depresiei.
  • Contribuie la men╚Ťinerea s─ân─ât─â╚Ťii sistemului osos
  • Contribuie la men╚Ťinerea func╚Ťiei normale a sistemului muscular
  • Contribuie la func╚Ťionarea normal─â a sistemului imunitar
  • Intervine ├«n absorb╚Ťia/utilizarea normal─â a calciului ╚Öi fosforului

3. Administrarea vitaminei D

Necesarul zilnic recomandat de vitamin─â D este:

  • Copii p├ón─â la 1 an: 0.0075-0.010 mg
  • Copii 1-10 ani: 0.010 mg
  • Adul╚Ťi: 0.005-0.010 mg
  • Sarcin─â ╚Öi al─âptare: 0.010 mg

Conversia ├«n unit─â╚Ťi interna╚Ťionale se face astfel: 1 U.I. vitamin─â D = 0.025 ┬Ág vitamin─â D3 (1 mg vitamin─â corespunde la 40.000 U.I.)

a. Administrarea suplimentelor cu vitamin─â D

Vitamina D este folosit─â pentru prevenirea ╚Öi tratamentul st─ârilor caren╚Ťiale.

Este indicată în rahitism, hipocalcemie, osteomalacie, hipoparatiroidie, tuberculoză cutanată.

Ergocalciferolul se poate administra ├«n urm─âtoarele situa╚Ťii:

  • Profilactic ╚Öi curativ la femei ├«ns─ârcinate ╚Öi femei care al─âpteaz─â
  • profilaxia rahitismului la sugari ╚Öi tratamentul rahitismului

Colecalciferolul se administrează profilactic în rahitism și curativ în rahitism și osteomalacie.

├Än practic─â, vitamina D se poate utiliza ├«n combina╚Ťie cu calciu pentru profilaxia rahitismului ╚Öi a cariei dentare.

Suplimentarea cu vitamin─â D3 se face la pacien╚Ťii care au o diminuare a masei osoase ╚Öi osteoporoz─â, sub control medical, deoarece poate exista riscul de hipercalcemie.

Suplimentele alimentare cu vitamin─â D se g─âsesc sub diverse formul─âri: pentru administrare pe cale injectabil─â, solu╚Ťie, comprimate, sprayuri, acestea pot con╚Ťine doar vitamin─â D sau asocieri cu alte vitamine.

b. Interac╚Ťiunea vitaminei D cu medicamente ╚Öi alte vitamine

O serie de medicamente pot interfera cu metabolismul vitaminei D:

  • Corticosteroizi
  • Orlistat
  • Colestiramin─â
  • Fenobarbital
  • Fenitoin─â
  • Uleiul de parafin─â

c. Riscurile unui supradozaj de vitamin─â D

Cauzele ce pot determina apari╚Ťia hipervitaminozei sunt:

  • Consum excesiv de suplimente nutritive cu vitamin─â D
  • Pacien╚Ťii afla╚Ťi sub terapie cu digitalice, care primesc suplimentare cu vitamin─â D

Simptomatologia hipervitaminozei const─â ├«n: grea╚Ť─â, v─ârs─âturi, anorexie, diaree, albuminurie, poliurie, hipercalcemie (cu sau f─âr─â demineralizare osoas─â), hipertensiune arterial─â, polidipise, nefrocalcinoz─â, stoparea cre╚Öterii la copii, tulbur─âri de gust, usc─âciunea gurii, calcifieri metastatice, leziuni ale endoteliului vascular, cu accelerarea procesului de ateroscleroz─â, nervozitate.

Bibliografie selectiv─â:

  1. Aurelia Nicoleta Cristea ÔÇô Tratat de farmacologie, edi╚Ťia I, Editura Medical─â Bucure╚Öti 2005
  2. Valentin Stroescu ÔÇô Bazele farmacologice ale practicii medicale, Edi╚Ťia a VII-a, Editura Medical─â Bucure╚Öti 2001
  3. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și Pedagogică București 2008
  4. Cornelia Mircea, Enzime ╚Öi vitamine, Editura ÔÇŁGrigore T. PopaÔÇŁ, U.M.F. Ia╚Öi 2010
  5. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
  6. Holick MF. Vita minD: evolutionary, physiological and health perspectives. Current drug targets. 2011;12(1):4-18
  7. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Calcitriol (1,25 di-OH Vitamin D). www.labcorp.com 2017. Ref Type: Internet Communication
  8. Norlin AC, Hansen S, Wahren-Borgstrom E, Granert C, Bjorkhem-Bergman L, Bergman P. Vitamin D3 Supplementation and Antibiotic Consumption – Results from a Prospective, Observational Study at an Immune-Deficiency Unit in Sweden. PloS one. 2016;11(9):e0163451.
  9. Camargo CA, Jr., Rifas-Shiman SL, Litonjua AA, Rich-Edwards JW, Weiss ST, Gold DR, et al. Maternal intake of vitamin D during pregnancy and risk of recurrent wheeze in children at 3 y of age. The American journal of clinical nutrition. 2007;85(3):788-95.
  10. Erkkola M, Kaila M, Nwaru BI, Kronberg-Kippila C, Ahonen S, Nevalainen J, et al. Maternal vitamin D intake during pregnancy is inversely associated with asthma and allergic rhinitis in 5-year-old children. Clinical and experimental allergy : journal of the British Society for Allergy and Clinical Immunology. 2009;39(6):875-82.
  11. Llewellyn DJ, Lang IA, Langa KM, Muniz-Terrera G, Phillips CL, Cherubini A, et al. Vitamin D and risk of cognitive decline in elderly persons. Archives of internal medicine. 2010;170(13):1135-41.
  12. Khoraminya N, Tehrani-Doost M, Jazayeri S, Hosseini A, Djazayery A. Therapeutic effects of vitamin D as adjunctive therapy to fluoxetine in patients with major depressive disorder. The Australian and New Zealand journal of psychiatry. 2013;47(3):271-5
  13. Annweiler C, Rolland Y, Schott AM, Blain H, Vellas B, Beauchet O. Serum vitamin D deficiency as a predictor of incident non-Alzheimer dementias: a 7-year longitudinal study. Dement Geriatr Cogn Disord. 2011;32(4):273-8.
  14. Annweiler C, Rolland Y, Schott AM, Blain H, Vellas B, Herrmann FR, et al. Higher vitamin D dietary intake is associated with lower risk of alzheimer’s disease: a 7-year follow-up. The journals of gerontology Series A, Biological sciences and medical sciences. 2012;67(11):1205-11.
  15. Rhead B, Baarnhielm M, Gianfrancesco M, Mok A, Shao X, Quach H, et al. Mendelian randomization shows a causal effect of low vitamin D on multiple sclerosis risk. Neurology Genetics. 2016;2(5):e97.
  16. McCarty DE, Chesson AL, Jr., Jain SK, Marino AA. The link between vitamin D metabolism and sleep medicine. Sleep medicine reviews. 2014;18(4):311-9.
  17. Norman AW. From vitamin D to hormone D: fundamentals of the vitamin D endocrine system essential for good health. The American journal of clinical nutrition. 2008;88(2):491S-9S.
  18. Pludovski și col. Endocrinol pol. 2013
  19. Brehm JM, Schuemann B, Fuhlbrigge AL, Hollis BW, Strunk RC, Zeiger RS, et al. Serum vitamin D levels and severe asthma exacerbations in the Childhood Asthma Management Program study. The Journal of allergy and clinical immunology. 2010;126(1):52-8 e5.