VITAMINA D

Cuprins

  1. Informatii generale despre vitamina D
    1. Rolul vitaminei D in organism
    2. Cum este produsa vitamina D de organism in mod natural
    3. Aportul de vitamina D din alimente
    4. Lipsa Vitaminei D - Simptome
    5. Riscurile si complicatiile cauzate de o deficienta de vitamina D
    6. Diagnosticarea deficitului de vitamina D
    7. Cauzele deficitului de vitamina D
  2. Beneficiile vitaminei D pentru organism
  3. Administrarea vitaminei D
    1. Administrarea suplimentelor cu vitamina D
    2. Interactiunea vitaminei D cu alte vitamine si medicamente
    3. Riscurile unui supradozaj de vitamina D

1. Informatii generale despre vitamina D

Denumită și vitamina antirahitică, este o vitamină liposolubilă. În grupul acesteia sunt incluși următorii compuși:

  • Ergocalciferol (vitamina D2)
  • Colecalciferol (vitamina D3)
  • Calcifedol
  • Calcitriol
  • Alfacalcidol

a. Rolul vitaminei D in organism

  • Vitamina D intervine în homeostazia calciului și al fosfaților
  • La nivel intestinal stimulează absorbția calciului și a fosfatului
  • La nivel renal crește reabsorbția de calciu și fosfat
  • La nivel osos participă la mineralizarea normală a oaselor
  • La nivelul glandelor paratiroide inhibă sinteza de parat-hormon
  • Inhibă proliferarea celulară excesivă și stimulează diferențierea celulară
  • Modulează funcționarea sistemului imunitar
  • Intervine în reglarea secreției de insulină
  • Reduce sinteza de renină și disponibilul de angiotensină 2, iar la nivel neuronal reglează activitatea factorului de creștere nervoasă, prezintă efecte antidepresive, asigură protecția neuronilor de acțiune a unor substanțe toxice
  • Crește activitatea limfocitară
  • Intervine la nivelul aparatului reproducător, în mobilitatea spermatozoizilor
  • Femeile care au avut o concentrație mare în ser și în lichidul folicular de vitamină D au avut șanse mai mari de a rămâne însărcinate la fertilizare in-vitro față de persoanele ce au avut concentrații scăzute

b. Cum este produsă vitamina D în organism în mod natural

Vitamina D3 are origine endogenă și exogenă. Sursa naturală la om este reprezentată de producerea în piele, sub influența radiațiilor U.V., când 7-dehidrocolesterolul formează o previtamină D3, care apoi se izomerizează la vitamina D3. Atât vitamina D2, cât și D3 se formează din provitaminele ergosterol și 7-dehidrocolesterol.

c. Aportul de vitamină D din alimente

Surse alimentare de vitamina D:

  • Organe: ficat (vită)
  • Pește: somon, ulei din ficat de cod, ton, morun, pește spadă, ton, sardine
  • Lactate: unt, lapte, brânză, iaurt, smântână
  • Ouă (gălbenuș)
  • Ciuperci

d. Lipsa vitaminei D – simptome

Deficitul de 25-hidroxi-vitamina D va duce la creșterea secreției de hormon paratiroidian, ceea ce va duce la creșterea nivelului de calciu seric și a creșterii eliminării de fosfat.

Rahitismul este o afecțiune osoasă care apare prin deficit de mineralizare osoasă. Este o boală specifică copiilor și se manifestă prin întârzierea închiderii fontanelei, deformarea cutiei craniene, curbarea oaselor lungi, dificultăți posturale, modificări de mers, deformări ale cutiei toracice, întârzierea apariției dinților la copii.

Osteomalacia, osteoporoza apare la subiecții adulți și constă în deformări ale coloanei și oaselor pelvine, creșterea incidenței fracturilor, dureri osoase și musculare, subțierea oaselor.

Alte manifestări ale deficitului constau în:

  • Depresie și episoade anxioase, schizofrenie, tulburări cognitive
  • Creșterea riscului de HTA
  • Boli autoimune
  • Slăbiciune și dureri musculare
  • Tulburări de somn, apnee de somn, sindrom restless legs
  • Tetanie
  • Spasme glotice
  • Tulburări respiratorii

e. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de vitamină D

Pacienții cu niveluri scăzute de vitamina D sunt predispuși la dezvoltarea următoarelor complicații:

  • Rahitism la copii
  • Osteomalacie la adulți
  • Dezvoltarea bolilor cu componentă autoimună
  • Transformarea tumorală a celulelor
  • Dezvoltarea episoadelor depresive și anxioase
  • Alterarea structurii și funcției țesutului muscular, cartilajului și tendoanelor
  • Perturbarea dentiției
  • Oprirea respirației
  • Creșterea riscului de instalare a unor boli precum artrita reumatoidă, scleroza multiplă, hipertensiune arterială

f. Diagnosticarea deficitului de vitamină D

Referitor la concentrațiile plasmatice ale vitaminei D, există controverse asupra nivelurilor deficiente și suficiente. Cele mai multe studii sugerează un domeniu optim între 30-50 ng/mL sau 75-125 nmoli/mL. Acest domeniu coincide cu prevederile existente în ghidurile europene.

Concentrația de 1,25-(OH)2-vitamină D reflectă activitatea 1-alfa-hidroxilazei renale. 25-(OH)-vitamină D reflectă mai corect rezervele organismului și de aceea, în practică, este preferat ca test inițial pentru evaluarea nivelului de vitamină D din organism. De obicei, concomitent este util a se determina și nivelul de parathormon.

Vitamina D se poate determina în serul sanguin obținut din sângele venos prin metoda imunochimică cu detecție prin chemiluminiscență (se determină 1,25-(OH)2-vitamină D).

Se recomandă determinarea vitaminei D în sânge în următoarele situații:

  • diagnosticul diferențial al hipercalcemiei
  • La pacienții cu afecțiuni renale, pentru verificarea nivelului de vitamină D din organism
  • rahitismul ereditar de tip I și de tip II
  • insuficiență renală cronică

g. Cauzele deficitului de vitamină D

Deficitul de vitamină D poate să apară în următoarele situații:

  • Sindrom de malabsorbție
  • Afecțiuni hepatice și biliare care pot afecta absorbția vitaminei
  • Insuficienă expunere la soare
  • Insuficiență renală cronică
  • Persoane are folosesc doze mari de glucocorticoizi
  • Sarcină și alăptare
  • Administrare de medicamente care antagonizează vitamina D
  • Răspuns adecvat al receptorilor tisulari

2. Beneficiile vitaminei D pentru organism

Datorită acțiunilor sale, vitamina D are efect benefic pentru organismul uman astfel:

  • Efect protector împotriva infecțiilor respiratorii
  • Scade numărul de exacerbări declanșate de infecții respiratorii acute la copiii astmatici tratați cu corticosteroizi inhalatori
  • Administrată pe timpul sarcinii, scade riscul de dezvoltare a rinitelor alergice, de apariție a astmului și a wheezingului recurent la copii de vârstă preșcolară
  • Scade riscul de cancer de sân și colorectal
  • Previne apariția sclerozei multiple
  • Previne riscul de apariție a demențelor din cadrul bolilor neurodegenerative
  • Menținerea unui nivel fiziologic de vitamină D în organism împiedică apariția episoadelor depresive și reprezintă un adjuvant în tratamentul depresiei, asociat cu medicamentele antidepresive: într-un studiu clinic s-a demonstrat că asocierea vitaminei D cu fluoxetină a dat rezultate semnificativ superioare comparativ cu fluoxetina singură în tratamentul depresiei.
  • Contribuie la menținerea sănătății sistemului osos
  • Contribuie la menținerea funcției normale a sistemului muscular
  • Contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar
  • Intervine în absorbția/utilizarea normală a calciului și fosforului

3. Administrarea vitaminei D

Necesarul zilnic recomandat de vitamină D este:

  • Copii până la 1 an: 0.0075-0.010 mg
  • Copii 1-10 ani: 0.010 mg
  • Adulți: 0.005-0.010 mg
  • Sarcină și alăptare: 0.010 mg

Conversia în unități internaționale se face astfel: 1 U.I. vitamină D = 0.025 µg vitamină D3 (1 mg vitamină corespunde la 40.000 U.I.)

a. Administrarea suplimentelor cu vitamină D

Vitamina D este folosită pentru prevenirea și tratamentul stărilor carențiale.

Este indicată în rahitism, hipocalcemie, osteomalacie, hipoparatiroidie, tuberculoză cutanată.

Ergocalciferolul se poate administra în următoarele situații:

  • Profilactic și curativ la femei însărcinate și femei care alăptează
  • profilaxia rahitismului la sugari și tratamentul rahitismului

Colecalciferolul se administrează profilactic în rahitism și curativ în rahitism și osteomalacie.

În practică, vitamina D se poate utiliza în combinație cu calciu pentru profilaxia rahitismului și a cariei dentare.

Suplimentarea cu vitamină D3 se face la pacienții care au o diminuare a masei osoase și osteoporoză, sub control medical, deoarece poate exista riscul de hipercalcemie.

Suplimentele alimentare cu vitamină D se găsesc sub diverse formulări: pentru administrare pe cale injectabilă, soluție, comprimate, sprayuri, acestea pot conține doar vitamină D sau asocieri cu alte vitamine.

b. Interacțiunea vitaminei D cu medicamente și alte vitamine

O serie de medicamente pot interfera cu metabolismul vitaminei D:

  • Corticosteroizi
  • Orlistat
  • Colestiramină
  • Fenobarbital
  • Fenitoină
  • Uleiul de parafină

c. Riscurile unui supradozaj de vitamină D

Cauzele ce pot determina apariția hipervitaminozei sunt:

  • Consum excesiv de suplimente nutritive cu vitamină D
  • Pacienții aflați sub terapie cu digitalice, care primesc suplimentare cu vitamină D

Simptomatologia hipervitaminozei constă în: greață, vărsături, anorexie, diaree, albuminurie, poliurie, hipercalcemie (cu sau fără demineralizare osoasă), hipertensiune arterială, polidipise, nefrocalcinoză, stoparea creșterii la copii, tulburări de gust, uscăciunea gurii, calcifieri metastatice, leziuni ale endoteliului vascular, cu accelerarea procesului de ateroscleroză, nervozitate.

Bibliografie selectivă:

  1. Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie, ediția I, Editura Medicală București 2005
  2. Valentin Stroescu – Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediția a VII-a, Editura Medicală București 2001
  3. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și Pedagogică București 2008
  4. Cornelia Mircea, Enzime și vitamine, Editura ”Grigore T. Popa”, U.M.F. Iași 2010
  5. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
  6. Holick MF. Vita minD: evolutionary, physiological and health perspectives. Current drug targets. 2011;12(1):4-18
  7. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Calcitriol (1,25 di-OH Vitamin D). www.labcorp.com 2017. Ref Type: Internet Communication
  8. Norlin AC, Hansen S, Wahren-Borgstrom E, Granert C, Bjorkhem-Bergman L, Bergman P. Vitamin D3 Supplementation and Antibiotic Consumption - Results from a Prospective, Observational Study at an Immune-Deficiency Unit in Sweden. PloS one. 2016;11(9):e0163451.
  9. Camargo CA, Jr., Rifas-Shiman SL, Litonjua AA, Rich-Edwards JW, Weiss ST, Gold DR, et al. Maternal intake of vitamin D during pregnancy and risk of recurrent wheeze in children at 3 y of age. The American journal of clinical nutrition. 2007;85(3):788-95.
  10. Erkkola M, Kaila M, Nwaru BI, Kronberg-Kippila C, Ahonen S, Nevalainen J, et al. Maternal vitamin D intake during pregnancy is inversely associated with asthma and allergic rhinitis in 5-year-old children. Clinical and experimental allergy : journal of the British Society for Allergy and Clinical Immunology. 2009;39(6):875-82.
  11. Llewellyn DJ, Lang IA, Langa KM, Muniz-Terrera G, Phillips CL, Cherubini A, et al. Vitamin D and risk of cognitive decline in elderly persons. Archives of internal medicine. 2010;170(13):1135-41.
  12. Khoraminya N, Tehrani-Doost M, Jazayeri S, Hosseini A, Djazayery A. Therapeutic effects of vitamin D as adjunctive therapy to fluoxetine in patients with major depressive disorder. The Australian and New Zealand journal of psychiatry. 2013;47(3):271-5
  13. Annweiler C, Rolland Y, Schott AM, Blain H, Vellas B, Beauchet O. Serum vitamin D deficiency as a predictor of incident non-Alzheimer dementias: a 7-year longitudinal study. Dement Geriatr Cogn Disord. 2011;32(4):273-8.
  14. Annweiler C, Rolland Y, Schott AM, Blain H, Vellas B, Herrmann FR, et al. Higher vitamin D dietary intake is associated with lower risk of alzheimer's disease: a 7-year follow-up. The journals of gerontology Series A, Biological sciences and medical sciences. 2012;67(11):1205-11.
  15. Rhead B, Baarnhielm M, Gianfrancesco M, Mok A, Shao X, Quach H, et al. Mendelian randomization shows a causal effect of low vitamin D on multiple sclerosis risk. Neurology Genetics. 2016;2(5):e97.
  16. McCarty DE, Chesson AL, Jr., Jain SK, Marino AA. The link between vitamin D metabolism and sleep medicine. Sleep medicine reviews. 2014;18(4):311-9.
  17. Norman AW. From vitamin D to hormone D: fundamentals of the vitamin D endocrine system essential for good health. The American journal of clinical nutrition. 2008;88(2):491S-9S.
  18. Pludovski și col. Endocrinol pol. 2013
  19. Brehm JM, Schuemann B, Fuhlbrigge AL, Hollis BW, Strunk RC, Zeiger RS, et al. Serum vitamin D levels and severe asthma exacerbations in the Childhood Asthma Management Program study. The Journal of allergy and clinical immunology. 2010;126(1):52-8 e5.