Vitamina A

Cuprins

Informatii generale despre vitamina A
Beneficiile vitaminei A pentru organism
Administrarea vitaminei A

1. Informatii generale despre vitamina A

Vitamina A, denumită și vitamina antixeroftalmică este o vitamină liposolubilă de importanță majoră pentru organismul uman, datorită implicării sale în procesul de vedere.

Aceasta se găsește sub mai multe forme:

Retinolul (Vitamina A1) și esterii retinolului
3-dehidroretinolul (Vitamina A2)
Retinalul
Acidul retinoic
Precursori de Vitamina A, sau provitamine, numiți și carotenoide (beta-carotenul)

a. Rolul vitaminei A in organism

Vitamina A este necesară pentru formarea pigmenților fotosensibili în retină și în prevenirea tulburărilor de vedere, ameliorând vederea crepusculară.
Contribuie la reglarea troficității mucoaselor și tegumentelor.
Are proprietăți anticanceroase
Intervine în procesele imune prin stimularea formării de anticorpi
Este implicată și în procesul de creștere a oaselor, în reproducere și dezvoltarea embrionului
Intervine în funcționarea normală a testiculului și ovarului
Prezintă un rol important în metabolismul steroizilor și sinteza colesterolului
Acționează asupra funcției tiroidei
Prezintă un rol antioxidant
Intervine în procesele de creștere ale organismului.

b. Cum este produsă vitamina A în organism în mod natural

Organismul uman nu sintetizează Vitamina A, însă transformă provitaminele în Vitamină A. Provitaminele A nu au activitate vitaminică în formă nativă, ele fiind transformate la nivel intestinal în Vitamina A. Dintre precursori, cel mai activ carotenoid din plante este beta-carotenul.

Vegetalele sunt îndeosebi bogate în beta-caroten, în timp ce ficatul, lactatele sunt bogate în retinol.

c. Aportul de vitamină A din alimente

Surse alimentare de Vitamina A:

Organe: ficat
Lactate: lapte integral, unt, brânză, iaurt
Ouă
Pește: somon, ton, ulei din ficat de pește, hering
Vegetale: broccoli, morcovi, spanac, cartofi dulci
Fructe: caise uscate, fistic, mango, pepene galben (cantaloupe)

d. Lipsa vitaminei A – simptome

Deficitul vitaminic prin dieta săracă în Vitamină A se instalează lent, deoarece organismul sănătos dispune de rezerve mari.

Simptomele acestui deficit includ:

Xeroftalmie
Xerodermie
Apariția iritațiilor cutanate și infecțiilor, mai ales la nivelul extremităților
Diaree sanguinolentă, prin modificarea epiteliilor digestive
Predispoziția organismului pentru parazitozele intestinale
Degenerări ale nervilor cranieni
Leziuni nervoase
Deformare osoasă
Hipoplazia smalțului dentar
Afectare cardiacă
Părul își pierde luciul, devine friabil și uscat

e. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de vitamină A

Dintre riscurile cauzate de deficiența de vitamină A, amintim:

Uscarea și ulcerarea corneei și conjunctivei
Avort spontan
Atrofia foliculilor piloși a glandelor sudoripare și sebacee
Îngroșarea și uscarea epidermei
Perturbarea funcției renale, cu apariția calculilor renali
Dezechilibrele procesului reproducător
Degenerarea spermatogenezei
Rinită atrofică
Anemia feriprivă
Creșterea incidenței infecțiilor respiratorii
Diminuarea secreției glandelor lacrimale
Afectarea vederii nocturne
Scăderea proceselor de apărare imunitară
Keratomalacie
Retinita pigmentară
Apariția aterosclerozei

f. Diagnosticarea deficitului de vitamină A

Determinarea Vitaminei A se efectuează în momentul în care există suspiciune clinică de deficit sau exces și atunci când se monitorizează tratamentul cu Vitamina A. Vitamina se poate determina din serul sanguin uman, prin metoda de cromatografie de lichide de înaltă performanță (HPLC) cu următoarele valori de referință 0.3-0.8 mg/L (300-800 µg/L).

Activitatea biologică a Retinolului se exprimă în unități internaționale. Conversia în aceste unități este următoarea: 1 U.I. retinol = 0.3 µg RAE = 0.6 µg beta-caroten. Pentru exprimarea Vitaminei A din surse alimentare, există un standard internațional de măsurare a Vitaminei A reprezentat de activitatea Vitaminei A ca Retinol (RAE = retinol activity equivalents).

g. Cauzele deficitului de vitamină A

Deficitul primar de Vitamina A, cauzat de aport insuficient, este deosebit de grav sau fatal, mai ales la copii.

Deficitul de Vitamina A se înregistrează în următoarele situații:

Tulburări de absorbție: boala celiacă, colită ulceroasă
Afecțiuni biliare și hepatice
Boli renale
Hipertiroidie
Diabet
Deficit proteic
Deficit de zinc
Capacitate redusă a organismului de a transforma carotenii în vitamină A
Tulburări de depozitare la nivelul ficatului: ciroză
Carență de proteine
Creșterea eliminării renale: nefrită
Expunere la compuși cu capacitate oxidantă: fum de țigară, alcool, poluanți industriali

2. Beneficiile vitaminei A pentru organism

Vitaminele A reprezintă cofactori enzimatici pentru enzimele din biosinteza glicoproteinelor, acest fapt contribuind la nenumăratele beneficii pentru organsim.

Vitamina A:

reprezintă substanța de protecție pentru structura normală a pielii și mucoaselor
este indispensabilă pentru buna desfășurare a proceselor de reproducere, asigură dezvoltarea și funcționarea testiculului și a ovarului
este implicată în funcționarea sistemului imun, acidul retinoic fiind esențial pentru diferențierea leucocitelor și activarea limfocitelor T
contribuie la procesele de creștere ale organismului și în diferențiere celulară și carcinogeneză
intervine în biosinteza hormonilor sexuali și corticosteroizi, stimulându-le biosinteza.
Acidul retinoic intervine în procesul de diferențierea celulelor stem în eritrocite
Vitaminele A au capacitate antioxidantă, intervenind printr-un mecanism de protecție a organismului împotriva radicalilor liberi

3. Administrarea vitaminei A

Necesarul zilnic de vitamină A este:

0- 6 luni*: 400 µg RAE
7- 12 luni*: 500 µg RAE
1- 3 ani: 300 µg RAE
4- 8 ani: 400 µg RAE
9- 13 ani: 600 µg RAE
14- 18 ani: 900 µg RAE
19- 50 an: 900 µg RAE
51+ ani: 900 µg RAE
Sarcină:
- 14- 18 ani: 750 µg RAE
- 19- 50 ani: 770 µg RAE
Femei care alăptează:
- 14- 18 ani: 1200 µg RAE
- 19- 50 ani: 1300 µg RAE

*Aport adecvat pentru această categorie;

RAE = retinol activity equivalents

a. Administrarea suplimentelor cu vitamină A

Vitamina A este indicată în următoarele situații:

Profilaxia și tratamentul hipovitaminozei la: nou-născuți, gravide, mame care alăptează
Retinita pigmentară
Rinita trofică
Tratamentul ulcerelor cutanate și/sau mucoase
Tratamentul gingivitelor
Tratamentul arsurilor și plăgilor cutanate, ulcerelor cronice ale gambei, friabilitatea exagerată a unghiilor și a părului
Xeroftalmie
Keratomalacie
Ulcere corneene
Sindrom intermenstrual, prurit ano-genital
Sterilitate masculină
Hipertiroidie
Convalescență după infecții respiratorii

În asociere cu doze mari de Vitamina C, se utilizează în ameliorarea stării generale din cancer. Vitamina A se găsește în diferite formulări destinate administrării pe cale orală sub formă de capsule gelatinoase, drajeuri, soluții uleioase buvabile, sau formulări destinate administrării parenterale, soluțiile injectabile. De asemenea se poate găsi și sub formă de combinații cu Vitamina D și complexe multivitaminice.

Suplimentarea cu Vitamină A se efectuează în caz de deficit cert după confirmarea acestuia în urma unui consult medical.

b. Interacțiunea vitaminei A cu medicamente și alte vitamine

Interacțiuni medicamentoase:

Orlistat
Retinoide

c. Riscurile unui supradozaj de vitamină A

Hipervitaminoza apare după tratamente prelungite cu doze mari. Fenomenele apar de obicei după 6 luni de tratament și constau în: uscarea pielii, prurit, rărirea părului, anorexie, iritabilitate, hepatosplenomegalie, deprimarea hematopoiezei.

Sugarii pot prezenta hidrocefalie cu bombarea intensă a fontanelei, vărsături frecvente, insomnie.

La copii, poate avea loc osificarea prematură a cartilajelor de creștere.

Dozele letale de Vitamină A sunt:

Adulți: 500 mg retinol
Copii: 100 mg retinol
Nou-născuți: 30 mg retinol

Excesul de caroteni determină:

colorarea în galben a tegumentelor
creșterea valorilor uricemiei

Deși au acțiune antioxidantă, excesul de beta-caroten și Vitamină A la fumători și pacienții cu azbestoză crește riscul de cancer pulmonar.

Administrarea unor doze mari de peste 10.000 U.I./zi de vitamină A la femeia însărcinată în primul trimestru de sarcină determină hidrocefalie, malformații oculare, malformații ale tractului urinar și malformații osoase.

Bibliografie selectivă:

Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie, ediția I, Editura Medicală București 2005
Valentin Stroescu – Bazele farmacologice ale practicii medicale, ediția a VII-a, Editura Medicală București 2001
Cornelia Mircea, Enzime și vitamine, Editura ”Grigore T. Popa”, U.M.F. Iași 2010
Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și Pedagogică București 2008
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminA-HealthProfessional/
Ball GFM: Vitamins: their role in the human body. Oxford, Blackwel Publishing, 2004, 133-187
Institute of Medicine. Food and Nutrition Board. Dietary Reference Intakes for Vitamin A, Vitamin K, Arsenic, Boron, Chromium, Copper, Iodine, Iron, Manganese, Molybdenum, Nickel, Silicon, Vanadium,and Zincexternal link disclaimer. Washington, DC: National Academy Press; 2001
Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog