Biotina (vitamina H)

Biotina (vitamina H)

Cuprins

  1. Informatii generale despre biotin─â
    1. Rolul biotinei in organism
    2. Cum este produsa biotin─â de organism in mod natural
    3. Aportul de vitamin─â B7 (biotin─â) din alimente
    4. Lipsa biotinei – Simptome
    5. Riscurile si complicatiile cauzate de o deficienta de biotin─â
    6. Diagnosticarea deficitului de biotin─â
    7. Cauzele deficitului de biotin─â
  2. Beneficiile biotinei pentru organism
  3. Administrarea biotinei
    1. Administrarea suplimentelor cu biotin─â
    2. Interactiunea biotinei cu alte vitamine si medicamente
    3. Riscurile unui supradozaj de biotin─â

1. Informatii generale despre biotin─â

Biotina, denumit─â ╚Öi vitamina H, Vitamina B7, Vitamina B8 este o vitamin─â hidrosolubil─â din grupul vitaminelor B. Datorit─â hidrosolubilit─â╚Ťii sale, se elimin─â cu u╚Öurin╚Ť─â pe cale renal─â.

Această vitamină poate fi sintetizată și de către organismul uman, iar sursele alimentare sunt variate (fructe, legume, cereale drojdia de bere, ouă). Astfel, lipsa de biotină nu este întâlnită frecvent.

a. Rolul biotinei in organism

Datorit─â rolului important pe care ├«l are ├«n metabolismul glucidic ╚Öi lipidic, biotina este implicat─â ├«n produc╚Ťia energiei necesar─â organismului. Biotina serve╚Öte drept coenzim─â ├«n procesele de decarboxilare. Este implicat─â ├«n metabolismul glucidic ╚Öi lipidic, prin catalizarea introducerii unei grup─âri carboxil pe diferite substrate ├«n cele dou─â metabolisme.

b. Cum este produsă biotină în organism în mod natural

În mod natural, biotina este sintetizată de către flora intestinală umană.

c. Aportul de vitamin─â B7 (biotin─â) din alimente

Aportul de vitamin─â B7 se poate realiza ╚Öi din alimente. Sursele alimentare care prezint─â ├«n con╚Ťinutul lor vitamina B7 sunt:

  • Fructe
  • Legume: maz─âre; linte
  • Cereale
  • Carne
  • Organe: ficat (vit─â)
  • Drojdia de bere
  • Ou─â
  • Pe╚Öte: somon, ton
  • Semin╚Ťe de floarea-soarelui
  • Migdale

d. Lipsa biotinei ÔÇô simptome

Caren╚Ťa ├«n biotin─â se manifest─â prin urm─âtoarele:

  • tulbur─âri dermatologice: c─âderea p─ârului p├ón─â la alopecie total─â, dermatit─â exfoliativ─â, glosit─â atrofic─â, irita╚Ťii ro╚Öii ├«n jurul ochilor, c─âderea genelor ╚Öi spr├óncenelor
  • tulbur─âri neurologice: hipotonie, ataxie, retard psihomotor, depresie, somnolen╚Ť─â
  • tulbur─âri digestive: grea╚Ť─â, v─ârs─âturi, steatoz─â hepatic─â
  • tulbur─âri metabolice: acidoz─â metabolic─â, hiperlactacidemie, acidurie organic─â
  • alte tulbur─âri: anorexie, oboseal─â, dureri musculare

e. Riscurile ╚Öi complica╚Ťiile cauzate de o deficien╚Ť─â de biotin─â

Unele afec╚Ťiuni ereditare pot s─â determine o cre╚Ötere a necesarului de biotin─â. Acestea predispun la simptome similare deficitului vitaminic iar riscurile pe care le comport─â sunt:

  • ├Äncetinirea dezvolt─ârii fizice la copii
  • Retardare mental─â
  • Alopecie
  • Afectarea r─âspunsului imun
  • Keratoconjunctivit─â

Alte riscuri pe care le comport─â deficitul de biotin─â care nu ╚Ťin de existen╚Ťa bolilor ereditare:

  • Afectarea f─âtului, dac─â statusul nutri╚Ťional cu biotin─â este alterat pe parcursul sarcinii
  • Favorizarea infec╚Ťiilor fungice
  • Steatoz─â hepatic─â
  • Alopecie
  • Modific─âri la nivelul pielii
  • La copii: ├«nt├órzierea dezvolt─ârii psihomotorii, convulsii, hipotonii musculare, ataxie

f. Diagnosticarea deficitului de vitamin─â B12

Diagnosticarea anemiei megaloblastice prin deficitul de vitamin─â B12 se efectueaz─â prin determinarea num─ârului de eritrocite, a volumului celular mediu ╚Öi a concentra╚Ťiei medii de hemoglobin─â. ├Än astfel de condi╚Ťii, volumul celular mediu este crescut, iar concentra╚Ťia medie de hemoglobin─â este ├«n func╚Ťie de gradul de deficit vitaminic.

Este recomandat─â determinarea biotinei ├«n serul uman ├«n urm─âtoarele situa╚Ťii: gastrit─â atrofic─â cronic─â, gastrectomie, alcoolism cronic, anemie megaloblastic─â, diet─â vegetarian─â prelungit─â, medica╚Ťie antiulceroas─â timp ├«ndelungat, pacien╚Ťi cu SIDA.

g. Cauzele deficitului de biotin─â

Situa╚Ťiile ├«n care poate s─â apar─â deficitul de biotin─â sunt urm─âtoarele:

  • Sarcin─â ╚Öi al─âptare: cel pu╚Ťin o treime dintre femeile ├«ns─ârcinate dezvolt─â deficien╚Ť─â de biotin─â, ├«n ciuda aportului normal de vitamin─â
  • Sugarii cu seboree
  • Pacien╚Ťii cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzim─â
  • Bolnavii ce prezint─â afec╚Ťiuni intestinale ╚Öi sunt alimenta╚Ťi timp ├«ndelungat parenteral. Datorit─â afec╚Ťiunilor intestinale, flora intestinal─â nu poate realiza sinteza vitaminei
  • Consumul cronic de alcool: este inhibat─â absorb╚Ťia biotinei
  • Consumul ├«ndelungat de ou─â crude (albu╚Ö)

2. Beneficiile biotinei pentru organism

Biotina reprezint─â un cofactor enzimatic ├«n metabolismul aminoacizilor, metabolismul intermediar (sinteza acizilor gra╚Öi, gluconeogenez─â, metabolizarea leucinei). Cofactor enzimatic pentru o serie de enzime (ex: acetilcoenzima A-carboxilaza, piruvat-carboxilaza), intervine ├«n reac╚Ťiile de biotinilare a proteinelor. Astfel contribuie la metabolismul energetic normal ╚Öi metabolismul normal al macronutrien╚Ťilor.

Prin asigurarea necesarului zilnic de biotin─â este prevenit─â apari╚Ťia oboselii, anemiei, mialgiilor, st─ârilor depresive, convulsiilor contribuind la men╚Ťinerea s─ân─ât─â╚Ťii psihice.

├Ämpiedic─â depunerea colesterolului la nivelul endoteliului vascular, contribuie la eliminarea substan╚Ťelor toxice ╚Öi a metaboli╚Ťilor acumula╚Ťi, amelioreaz─â capacitatea de memorare.

Combate c─âderea p─ârului contribuind la men╚Ťinerea s─ân─ât─â╚Ťii acestuia.

La copii, contribuie la dezvoltarea psiho-motorie ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea tonusului muscular.

3. Administrarea biotinei

Doza zilnică recomandată, dependent de vârstă și stări fiziologice particulare este:

  • Nou-n─âscu╚Ťi-6 luni: 5 ┬Ág
  • 7-12 luni: 6 ┬Ág
  • 1-3 ani: 8 ┬Ág
  • 4-8 ani: 12 ┬Ág
  • 9-13 ani: 20 ┬Ág
  • 14-18 ani: 25 ┬Ág
  • 19+ ani: 30 ┬Ág

a. Administrarea suplimentelor cu biotin─â

Biotina poate fi administrat─â ├«n urm─âtoarele situa╚Ťii:

  • Caren╚Ť─â vitaminic─â
  • Terapia unor afec╚Ťiuni muco-cutanate, ca adjuvant
  • La pacien╚Ťii diabetici non – insulinodependen╚Ťi, indiferent dac─â ace╚Ötia sunt trata╚Ťi sau nu cu sulfamide hipoglicemiante; scade nivelul glicemiei, probabil prin activarea piruvat carboxilazei

Suplimentarea cu biotină (vitamina B7) se face în cazul unui deficit cert în urma unui consult de specialitate. Pentru vitamina B7 există formulări destinate administrării pe cale orală și injectabilă.

b. Interac╚Ťiunea biotinei cu medicamente ╚Öi alte vitamine

Biotina poate interac╚Ťiona cu anumite tipuri de medicamente, ├«n timp ce unele medicamente pot afecta nivelul plasmatic de biotin─â. Spre exemplu, un studiu pe 264 de pacien╚Ťi epileptici ce au fost trata╚Ťi cu medicamente anticonvulsivante (carbamazepin─â, primidon─â, fenitoin─â, fenobarbital) pe o perioad─â de un an a eviden╚Ťiat niveluri serice sc─âzute de biotin─â, rezultat ├«nt─ârit ╚Öi de alte studii f─âcute ulterior.

De asemenea, administrarea antibioticelor poate duce la sc─âderea nivelului de biotin─â, datorit─â ac╚Ťiunii lor asupra florei intestinale, r─âspunz─âtoare de sinteza endogen─â de vitamin─â H.

c. Riscurile unui supradozaj de biotin─â

Studiile de specialitate nu au demonstrat apari╚Ťia reac╚Ťiilor adverse la administrarea de biotin─â. Administrarea de cantit─â╚Ťi mai mari dec├ót aportul normal de biotin─â poate duce la rezultate eronate ├«n ceea ce prive╚Öte o serie de teste de laborator. Spre exemplu, nivelurile crescute de biotin─â pot interfera cu diverse metode de diagnosticare utilizate pentru a m─âsura nivelul de hormoni (hormonul tiroidian), precum ╚Öi al╚Ťi anali╚Ťi (25-hidroxivitamina D); rezultatele ob╚Ťinute ├«n urma acestor teste au fost foarte mari. O serie de raport─âri de caz au descris situa╚Ťii ├«n care persoane ce luau 10-300 mg de biotin─â pe zi au fost suspectate de boala Graves ╚Öi de hipertiroidism sever.

Bibliografie selectiv─â:

  1. Aurelia Nicoleta Cristea ÔÇô Tratat de farmacologie, edi╚Ťia I, Editura Medical─â Bucure╚Öti 2005
  2. Valentin Stroescu ÔÇô Bazele farmacologice ale practicii medicale, edi╚Ťia a VII-a, Editura medical─â Bucure╚Öti 2001
  3. Cornelia Mircea, Enzime ╚Öi vitamine, Editura ÔÇŁGrigore T. PopaÔÇŁ, U.M.F. Ia╚Öi 2010
  4. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și pedagogică București 2008
  5. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Biotin-HealthProfessional/
  6. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
  7. www.cambridgebiomedical.com, Vitamin B7, H, Biotin, Ref Type: Internet Communication
  8. Krause KH, Berlit P, Bonjour JP. Impaired biotin status in anticonvulsant therapy. Ann Neurol 1982;12:485-6