Vitamina B6 (piridoxina)

Vitamina B6 (piridoxina)

Cuprins

  1. Informatii generale despre vitamina B6
    1. Rolul vitaminei B6 in organism
    2. Cum este produsa vitamina B6 de organism in mod natural
    3. Aportul de vitamina B6 din alimente
    4. Lipsa Vitaminei B6 – Simptome
    5. Riscurile si complicatiile cauzate de o deficienta de vitamina B6
    6. Diagnosticarea deficitului de vitamina B6
    7. Cauzele deficitului de vitamina B6
  2. Beneficiile vitaminei B6 pentru organism
  3. Administrarea vitaminei B6
    1. Administrarea suplimentelor cu vitamina B6
    2. Interactiunea vitaminei B6 cu alte vitamine si medicamente
    3. Riscurile unui supradozaj de vitamina B6

1. Informatii generale despre vitamina B6

Vitamina B6, denumită și piridoxină este o vitamină hidrosolubilă care face parte din complexul vitaminelor B. Vitamina B6 se găsește sub 3 forme: piridoxina, piridoxalul și piridoxamina, care prezintă același profil biologic.

a. Rolul vitaminei B6 in organism

În citoplasma celulară, piridoxamina și piridoxalul suferă un proces de fosforilare sub acțiunea unei enzime și formează PLP (piridoxalfosfatul) și PMP (piridoxaminofosfatul). Acestea au rol de coenzime și participă la procesele metabolice.

În organism, rolul principal se regăsește în metabolismul aminoacizilor și a unor substanțe cu structură proteică (triptofan, aminoacizi cu sulf, etc.), participând în reacții de: decarboxilare; transaminare; racemizare. În urma unor astfel de reacții, vitamina B6 este implicată în:

  • sinteza unor neurotransmițători cum ar fi: noradrenalina; GABA, serotonina, dopamină, histamină
  • sinteza lipidelor complexe (cele din componența mielinei).

Participă la sinteza acizilor nucleici și a unor proteine cu roluri esențiale în organism: hemoglobină, insulină, anticorpi, colagen.

Este factor de creștere pentru microorganisme și intervine în dezvoltarea celulelor tumorale. Intervine în metabolismul lizinei, hidroxilizinei și tropocolagenului.

b. Cum este produsă vitamina B6 în organism în mod natural

În organism, vitamina B6 este sintetizată de flora intestinală umană.

c. Aportul de vitamină B6 din alimente

Aportul de vitamină B6 se poate realiza și din alimente. Piridoxina predomină în organismele vegetale, iar piridoxalul și piridoxamina în cele animale. Sursele alimentare care prezintă vitamina B6 sunt:

  • Carne: vită, porc, pui, pește, curcan
  • Organe: ficat, rinichi
  • Drojdie de bere
  • Cereale integrale
  • Polen
  • Ouă (gălbenuș)
  • Făină din cereale integrale
  • Pește: somon, ton
  • Fructe: portocale, pere, banane
  • Legume: fasole, spanac, salată

d. Lipsa vitaminei B6 – simptome

Lipsa vitaminei B6 se poate manifesta prin următoarele simptome:

  • Tulburări neurologice și neuropsihice: somnolență, neuropatie periferică, afectarea memoriei și capacității de concentrare, convulsii, stări depresive, neuropatie, astenie, nervozitate
  • Agravarea diabetului cu reducerea toleranței la glucoză
  • Glosită, buze uscate și crăpate, ulcerații bucale
  • Sindromul tunelului carpian
  • Anemie
  • Tulburări metabolice prin afectarea metabolismului aminoacizilor

e. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de vitamină B6

Deficitul de vitamină B6 poate să constituie un factor de risc de:

  • Boală cardiovasculară datorită intervenției pe metabolismul homocisteinei
  • Scăderea rezistenței organismului la infecții
  • Afecțiuni dermatologice
  • Anemie
  • Neuropatii
  • Depresie
  • Hipertrofia unor organe
  • Tulburări ce pot duce la încetarea creșterii
  • Stări convulsive la sugari, datorate stărilor carențiale ce pot să apară în urma alimentației cu preparate din lapte praf
  • Inhibiție asupra efectelor hormonilor steroizi
  • Pierderea reflexelor membrelor și parestezii

Lipsa vitaminei B6 în perioada sarcinii afectează starea de sănătate a fătului, ducând până la retard mental, convulsii.

f. Diagnosticarea deficitului de vitamină B6

Diagnosticul carenței de vitamină B6 se poate face prin dozarea piridoxalfosfatului plasmatic și prin măsurarea activității transaminazelor eritrocitare în prezența și absența piridoxalfosfatului.

Determinarea vitaminei B6 este recomandată la persoane care prezintă simptome ale deficitului de piridoxină și pentru verificarea eficienței tratamentului cu vitamină B6 în stările carențiale. De asemenea, dozarea se efectuează și pentru diagnosticul și evaluarea hipofosfataziei.

Vitamina B6 se poate determina în sângele venos prin metoda cromatografică de lichide sub înaltă presiune (HPLC) cu următoarele valori de referință: 8.7-27.2 µg/L.

g. Cauzele deficitului de vitamină B6

Cauzele deficitului de vitamină B6 pot fi:

  • Alcoolismul
  • Pacienți vârstnici
  • Vegetarieni ce urmează un regim alimentar dezechilibrat
  • Alimentație nerațională (aport redus)
  • Alimentație artificială cu lapte praf la copii
  • Tratament medicamentos cu: contraceptive orale, levodopa, izoniazidă, teofilină

2. Beneficiile vitaminei B6 pentru organism

  • Vitamina B6 prezintă un ușor efect sedativ, prin participarea la formarea GABA.
  • Prezintă efect benefic în anemie
  • Intervine în dezvoltarea matricei osoase
  • Modestă acțiune anticoagulantă
  • Îmbunătățește metabolismul neuronal, ameliorând procesele neuronale
  • Prin intervenția asupra sintezei de serotonină și noradrenalină, are efecte benefice în depresie.

Asociată cu magneziu, contribuie la reducerea tulburărilor de atenție și a hiperactivității în autism.

3. Administrarea vitaminei B6

Necesarul zilnic pentru vitamina B6 este:

  • Copii până la 1 an: 0.3-0.6 mg
  • Copii 1-10 ani: 1.0-1.4 mg
  • Bărbați: 1.7-2 mg
  • Femei: 1.5-1.6 mg
  • Sarcină: 2.2 mg
  • Femei care alăptează: 2.1 mg

a. Administrarea suplimentelor cu vitamină B6

Vitamina B6 este indicată în anemie, o serie de afecțiuni cutanate și mucoase (acnee, stomatite, dermatite), afecțiuni neurologice și neuropsihice (epilepsie, polinevrite, insomnii, depresii), afecțiuni cardiovasculare (infarct, hipertensiune arterială, ateroscleroză, insuficiență cardiacă), infecții, refacerea florei intestinale după antibioterapie, diabet zaharat, hepatită, sindrom premenstrual, tratamentul convulsiilor la sugari, distrofii musculare, sindrom de tunel carpian, pentru îmbunătățirea toleranței la glucoză la pacienții diabetici, tratamentul alcoolismului, persoane cu regim hiperproteic, pacienți în vârstă cu absorbție intestinală încetinită, parkinsonism postencefalitic, pelagra (concomitent cu alte vitamine din grupul B).

Suplimentarea dietei cu vitamina B6 determină riscul de litiază oxalică.

Suplimentarea pe timpul sarcinii cu piridoxină este utilă deoarece necesarul este crescut. Sunt recomandate suplimentele cu vitamină B6 pe perioada sarcinii și alăptării.

Suplimentarea cu vitamină B6 se efectuează în caz de deficit cert în baza unui consult medical. Vitamina B6 se găsește în numeroase formulări destinate administrării pe cale orală sau injectabilă.

b. Interacțiunea vitaminei B6 cu medicamente și alte vitamine

Vitamina B6 poate interacționa cu următoarele substanțe medicamentoase:

  • Cicloserina
  • Medicamente anticonvulsivante (acid valproic; carbamazepina)
  • Teofilina
  • Hidralazină
  • Penicilamină

c. Riscurile unui supradozaj de vitamină B6

Un exces de vitamină B6 poate cauza o depleție de magneziu. Cazurile de toxicitate s-au înregistrat mai rar după un aport zilnic de 200 mg și s-au manifestat prin polinevrită.

Hipervitaminoza poate să ducă la tulburări de mers și dureri ale extremităților.

Bibliografie selectivă:

  1. Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie, ediția I, Editura Medicală București 2005
  2. (2) Valentin Stroescu – Bazele farmacologice ale practicii medicale, ediția a VII-a, Editura Medicală București 2001
  3. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminB6-HealthProfessional/
  4. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și Pedagogică București 2008
  5. Cornelia Mircea, Enzime și vitamine, Editura ”Grigore T. Popa”, U.M.F. Iași 2010
  6. Mackey AD, et al: Vitamin B6. In Modern Nutrition in Health and Disease. 10th edition. Edited by ME Shils, M Shike, AC Ross, et al. Philadelphia, Lippincott Williams and Wilkins, 2006, 452-46.
  7. Martin J. Salwen. Vitamins and Trace Elements. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 381-382