VITAMINA B3 (niacina)

Cuprins

  1. Informatii generale despre vitamina B3
    1. Rolul niacinei in organism
    2. Cum este produsă niacina în organism în mod natural
    3. Aportul de niacină din alimente
    4. Lipsa niacinei – simptome
    5. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de niacină
    6. Diagnosticarea deficitului de niacină
    7. Cauzele deficitului de niacină
  2. Beneficiile niacinei pentru organism
  3. Administrarea niacinei
    1. Administrarea suplimentelor cu niacină
    2. Interacțiunea niacinei cu medicamente și alte vitamine
    3. Riscurile unui supradozaj de niacină

1. Informatii generale despre vitamina B3

Vitamina B3, cunoscută sub denumirea de vitamină PP sau factor pelagro-preventiv include acidul nicotinic (niacin) și nicotinamida. Aceasta face parte din complexul vitaminelor B și este o vitamină hidrosolubilă.

a. Rolul niacinei in organism

Niacina este implicată prin intermediul produșilor săi de metabolizare (aceștia acționând ca și coenzime) în procesele de oxido-reducere (respirația țesuturilor), dar și în metabolismul glucidic și lipidic. Niacina are și proprietăți vasodilatatoare, iar dozele mari pot scădea nivelul de trigliceride și colesterol (LDL și VLDL), prin acțiunea sa inhibitorie asupra fluxului de acizi grași liberi din țesutul adipos.

b. Cum este produsă niacina în organism în mod natural

Vitamina B3 se sintetizează de către plante, animale și om. O mică parte se sintetizează în organism de microflora intestinală și în ficat. Organismul uman și animal utilizează triptofanul ca precursor în sinteză.

c. Aportul de niacină din alimente

Sursele alimentare ce conțin vitamină B3:

  • Carne: piept de pui, piept de curcan, carne de vită.
  • Lapte
  • Pește: somon, ton
  • Legume: linte, bulgur, orez alb, broccoli, tomate, roșii cherry, cartof dulce
  • Cereale integrale
  • Drojdie de bere
  • Altele: semințe de dovleac, lapte din soia, pâine albă, banane, iaurt, arahide

d. Lipsa niacinei – simptome

Lipsa de niacină se poate manifesta astfel:

  • Tulburări gastro-intestinale: diaree, greață, vomă, glosită, enterită, stomatită
  • Tulburări cutanate: dermatită, piele aspră, eritem dureros
  • Tulburări nervoase: insomnii, depresie, anxietate, tulburări de memorie, tulburări senzoriale, demență, dureri de cap

Stările de deficit de niacină se manifestă prin pelagra. Acestea se pot datora:

  • carenței alimentare de acid nicotinic (pelagra primară)
  • tulburări metabolice, ce pot duce la împiedicarea formării coenzimelor corespunzătoare
  • pierderii urinare excesive a acidului nicotinic (pelagra secundară)

e. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de niacină

Pelagra apare la oamenii care consumă o perioadă foarte lungă de timp numai făină de porumb deseori alterată, sau melasă din trestie de zahăr. Vegetarienii care nu consumă nici un produs de origine animală pot avea deficiență de vitamină B3.

Deficitul de niacină comportă de asemenea și riscuri cardiovasculare.

f. Diagnosticarea deficitului de niacină

Pelagra a fost denumită boala celor 3 D: dermatită, diaree și demență; apariția acestor 3 fenomene determină un diagnostic precis. În forma sa gravă, pelagra poartă numele de boala celor 4 D, adăugându-se și decesul.

g. Cauzele deficitului de niacină

Carența de niacină poate fi datorată:

  • deficitului alimentar
  • consum excesiv de produse vegetale
  • sindromului de malabsorbție
  • alcoolismului cronic
  • neoplasmelor
  • hipertiroidismului
  • sindromului Hartnup (absența sintezei de transport al triptofanului la nivelul intestinului subțire)

2. Beneficiile niacinei pentru organism

Vitamina B3 intervine în reglarea proceselor metabolice astfel:

  • în transportul de hidrogen
  • în procesul de oxidoreducere celulară
  • în lanțul respirator mitocondrial
  • în metabolismul glucidic, proteic și lipidic
  • în procesele de oxidare microzomială
  • în metabolismul acizilor folici
  • în dinamica lipoproteinelor plasmatice (reduce nivelul de LDL-colesterol, crește nivelul de HDL-colesterol denumit și colesterol „bun” și diminuă nivelul trigliceridelor, indice de risc cardiovascular)
  • intervine în procesele de ADP-ribozilare a proteinelor
  • este indispensabilă în asimilarea de către organism a proteinelor, glucidelor, lipidelor
  • este implicată în cel mai mare număr de reacții ce conduc la sinteza de energie
  • are proprietăți cardioprotectoare
  • ameliorează artroza
  • beneficii în tulburările circulatorii periferice

3. Administrarea niacinei

Necesarul zilnic de vitamină B3 în funcție de vârstă și situațiile fiziologice particulare este:

  • Nou-născut-6 luni: 2 mg
  • 7-12 luni: 4 mg
  • 1-3 ani: 6 mg
  • 4-8 ani: 8 mg
  • 9-13 ani: 12 mg
  • 14-18 ani: 16 mg
  • 19+ ani: 16 mg
  • Sarcină: 18 mg
  • Femei care alăptează: 17 mg

a. Administrarea suplimentelor cu niacină

Niacina este indicată în:

  • Toate manifestările de pelagră
  • Eritem solar
  • Herpes zoster
  • Lupus eritematos
  • Acnee
  • Degerături
  • Eritrodermii
  • Hiperproteinemii

Este contraindicată în sindroame hemoragice, ateroscleroză cerebrală, tromboflebite.

Necesită prudență la persoanele de vârstă înaintată, pacienții care au gută.

Suplimentarea cu niacină se efectuează în cazul unui deficit cert diagnosticat de către medic. Niacina se găsește în diferite formulări destinate administrării pe cale orală sau injectabilă, singură sau în asociere cu alte vitamine.

b. Interacțiunea niacinei cu medicamente și alte vitamine

Niacina poate interacționa cu următoarele medicamente, ceea ce poate duce la afectarea nivelului de vitamină:

  • Izoniazida
  • Pirazinamida
  • Antidiabetice orale

c. Riscurile unui supradozaj de niacină

Hipervitaminoza apare când se utilizează niacină pentru efectul său hipolipemiant.

Semnele sau simptomatologia constă în hiperemie facială, prurit, stimularea secreției gastrice, hiperglicemie (cu agravarea diabetului zaharat), provocarea/agravarea rezistenței la insulină, uscăciunea pielii, hiperperistaltism intestinal și creșterea uricemiei.

Utilizarea îndelungată a unor doze mari poate favoriza hipertrofia ficatului cu degenerescență grasă.

Antibioticele, în special penicilinele inhibă transformarea triptofanului în acid nicotinic.

Levodopa, alcoolul, contraceptivele orale, ceaiul și cafeaua inhibă absorbția vitaminei B3.

Bibliografie selectivă:

  1. Cornelia Mircea, Enzime și vitamine, Editura ”Grigore T. Popa”, U.M.F. Iași 2010
  2. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și Pedagogică București 2008
  3. Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie, Ediția I, Editura Medicală București 2005
  4. Valentin Stroescu – Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediția a VII-a, Editura Medicală București 2001
  5. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Niacin-HealthProfessional/