Acidul folic

Cuprins

1. Informații generale despre acidul folic
   1. Rolul acidului folic în organism
   2. Cum este produs acidul folic în organism în mod natural
   3. Aportul de acid folic din alimente
   4. Lipsa acidului folic – simptome
   5. Riscurile si complicațiile cauzate de o deficiență de acid folic
   6. Diagnosticarea deficitului de acid folic
   7. Cauzele deficitului de acid folic
2. Beneficiile acidului folic pentru organism
3. Administrarea acidului folic
   1. Administrarea suplimentelor cu acid folic
   2. Interactiunea acidului folic cu medicamente și alte vitamine
   3. Riscurile unui supradozaj de acid folic

1. Informații generale despre acidul folic

Acidul folic (folat), denumit și acidul pteroil-glutamic este o vitamină hidrosolubilă ce aparține complexului de vitamine B.

a. Rolul acidului folic în organism

Folații intervin în procesul de diviziune celulară, de creștere a organismelor și în hematopoieză, sinteza hemoglobinei și participă în reglarea multor procese metabolice. Împreună cu vitamina B12, intervine sinergic în biosinteza hemului.

De asemenea, există o strânsă relație metabolică cu această vitamină, carența de cobalamine fiind asociată cu scăderea nivelului de acid folic. Intervine în funcționarea gonadelor, prin stimularea spermatogenezei și influenței asupra maturării ovulelor. Asigură/intervine în sinteza, refacerea și funcționalitatea ADN-ului.

b. Cum este produs acidul folic în organism în mod natural

Acidul folic nu este sintetizat de către organismul uman, necesarul fiind dependent de aportul exogen. În natură se găsește sub formă de complecși poliglutamici. Este sintetizat de plante și microorganisme.

c. Aportul de acid folic din alimente

Sursele alimentare care conțin acid folic sunt:

• Carne
• Organe: ficat (pasăre, porc, vită)
• Cereale integrale
• Vegetale proaspete nefierte: spanac, suc de roșii
• Vegetale prelucrate termic: sparanghel, spanac, broccoli, mazăre
• Ouă
• Drojdie de bere
• Pește
• Fructe: avocado, papaya, banane, portocale, lămâi semințe de floarea-soarelui

d. Lipsa acidului folic – simptome

Simptomatologia depinde de hipo sau hipervitaminoza cu acid folic. În ceea ce privește hipovitaminoza, pacienții înregistrează anemie megaloblastică (denumită și anemia Biermer), care se traduce prin afectarea procesului de maturare a hematiilor, denumite și celule roșii.

Caracteristicile anemiei megaloblastice sunt:

• Colorație palid-gălbuie a tegumentelor
• Anorexie, scădere în greutate
• Manifestări cardiace de tip angină
• Insuficiență cardiacă congestivă
• Tulburări psihice precum: iritabilitate, tulburări de memorie, stări depresive, tulburări de concentrare
• Durere de cap
• Neuropatie periferică
• Diaree, sau constipație

Manifestările clinice ale deficitului apar tardiv deoarece procesul de instalare este lent.

e. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de acid folic

Acidul folic stimulează absorbția vitaminelor liposolubile. Prin urmare, în carențe sau în deficitul de acid folic/folați se poate înregistra:

• hipoprotrombinemie, datorată absorbției deficitare a vitaminelor K
• hipocalcemie determinată de lipsa vitaminelor D
• apariția tulburărilor de vedere, cauzate prin absorbție deficitară de vitamină A

De asemenea, deficitul crește riscul de tulburări neurologice, atrofie optică, spasticitate, tulburări de memorie, demență, scăderea în greutate, manifestări cardiace, tulburări cognitive ce pot duce la creșterea riscului de apariție a bolii Alzheimer.

În timpul sarcinii, deficitul de acid folic poate să ducă la: malformații craniene și/sau cerebrale, reducerea greutății la naștere.

f. Diagnosticarea deficitului de acid folic

Întrucât anemia megaloblastică se poate realiza prin deficiență de folați și cobalamine, este necesară diagnosticarea de către un specialist (consultație medicală).

Determinarea folatului seric se face pentru diagnosticul diferențial al anemiei megaloblastice. Acesta se determină și în următoarele situații:

• Alcoolism cronic
• Pacienți de vârstă geriatrică, ce pot prezenta malnutriție
• Femei însărcinate, sau care intenționează să aibă sarcină
• Monitorizarea tratamentului medicamentos cu medicamente care pot interfera cu metabolismul folaților

Este necesar ca determinarea de folați și vitamină B12 să se efectueze concomitent.

Valori de referință: 3.89-26.8 ng/mL pentru populația europeană, prin metoda de determinare imunochimică, cu detecție prin electrochemiluminiscență.

g. Cauzele deficitului de acid folic

Cauzele anemiei prin deficit de folați sunt:

• Malabsorbție: boala Crohn, sclerodermie, boală celiacă; rezecție intestinală; gastrită atrofică
• Deficiențe nutriționale: alcoolism; pacienți în vârstă; tulburări psihice; anorexie nervoasă; dietă exclusiv lactată, fără suplimentare de folat la copii;
• Situații ce necesită nevoie crescută de acid folic: sarcină, alăptare, boli mieloproliferative, dermatite exfoliative, anemie hemolitică
• Pierdere crescută de acid folic: bolnavi dializați, boli hepatice, carcinoame hepatice, ciroză alcoolică
• Hipertiroidieni
• Deficit indus de medicamente și de substanțe toxice: antiinflamatoare nesteroidiene (doze mari, timp îndelungat), medicamente anticonvulsivante (barbiturice; acid valproic), contraceptive orale, metotrexat, sulfamide antibacteriene, alcool
• Deficit genetic de dihidrofolat-reductază

2. Beneficiile acidului folic pentru organism

• Acidul folic poate preveni apariția cancerului în cazul unei afectări minore a ADN-ului, deoarece fragmentele nou-sintetizate pot înlocui zonele afectate.
• Intervine în dezvoltarea măduvei hematogene, dezvoltarea foliculilor piloși și buna dezvoltare a mucoaselor
• Rol esențial în dezvoltarea celulelor roșii
• Pot preveni apariția unor malformații ale tubilor neurali la nou-născuți (spina bifida)

Importanța acidului folic/folatului la copii

La copii, acidul folic este implicat în asigurarea unui ritm optim de creștere în ceea ce privește dezvoltarea oaselor, părului, mucoaselor.

3. Administrarea acidului folic

Necesarul zilnic de folați pentru organismul uman nu se poate stabili cu exactitate, deoarece în funcție dietă, conținutul de vitamină variază. Recomandările dietetice zilnice sunt exprimate prin echivalenți dietari de folați (DFE), care se stabilesc în funcție de biodisponibilitatea folaților din diferite forme farmaceutice. Aceștia au o absorbție mai bună decât folații ce provin din alimente.

1 DFE = 1 µg folat alimentar = 0.6 µg acid folic farmaceutic din suplimente nutritive

Recomandările zilnice de folați sunt:

• Nou-născuți-6 luni: 65 µg/zi *
• 7-12 luni: 80 µg/zi *
• 1-3 ani: 150 µg/zi
• 4-8 ani: 200 µg/zi
• 9-13 ani: 300 µg/zi
• 14-18 ani: 400 µg/zi
• 19+ ani: 400 µg/zi
• Sarcină: 600 µg/zi
• Femei care alăptează: 500 µg/zi

*Aport adecvat pentru această categorie

a. Administrarea suplimentelor cu acid folic

Suplimentele cu acid folic/folați se vor administra după efectuarea analizelor și numai cu recomandare medicală. Acidul folic/folații prezintă următoarele indicații:

• Anemie pernicioasă, cu excepția tulburărilor neurologice
• Anemiile megaloblastice prin deficit de acid folic (din sarcină, pelagră, alcoolici) în asociere cu vitamina B12.
• Sindromul megaloblastic infantil
• Leucopeniile din cursul chimio- și radioterapiei în boala canceroasă
• Fenomene toxice produse de antifolați

Contraindicații:

• Anemiile prin carență de fier
• Asocierea cu sulfamide, sau alte substanțe cu rol de antimetaboliți
• Persoane în vârstă la care s-ar putea stimula un eventual proces neoplazic latent

Observații:

• În situațiile în care s-au instalat leziunile nervoase în cadrul anemiei megaloblastice, vitamina B12 (cobalaminele) acționează curativ asupra acestor leziuni, în timp ce acidul folic este contraindicat.

b. Interacțiunea acidului folic cu medicamente și alte vitamine

Interacțiuni cu alte medicamente:

• Metotrexat
• Antiepileptice: carbamazepina, valproat de sodiu, barbiturice
• Sulfasalazina

Dependent de contextul patologic (severitatea anemiei megaloblastice și cauza concretă a acesteia), poate fi asociat cu vitamina B12, sau poate fi contraindicată această asociere (a se vedea apariția leziunilor nervoase).

c. Riscurile unui supradozaj de acid folic

Administrarea excesivă de folați din formele farmaceutice, sau aportul crescut de acid folic poate determina un deficit de vitamină B12 care poate deveni manifest în momentul instalării tulburărilor neurologice.

Concomitent, determină afectarea metabolismului zincului.

În exces, acidul folic favorizează dezvoltarea celulelor tumorale, datorită intervenției asupra diviziunii celulare.

Bibliografie selectivă:

1. Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie, ediția I, Editura Medicală București 2005
2. Valentin Stroescu – Bazele farmacologice ale practicii medicale, ediția a VII-a, Editura Medicală București 2001
3. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Folate-HealthProfessional/
4. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactică și Pedagogică București 2008
5. Cornelia Mircea, Enzime și vitamine, Editura ”Grigore T. Popa”, U.M.F. Iași 2010
6. Lothar Thomas. Folates. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 431-435.
7. Frances Fischbach. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 141-143
8. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2017. Ref Type: Catalog
9. G.I. Pandele, semiologie medicală, Vol. 2, Editura Cantes, Iași 2005